Sarichioi, jud. Tulcea

 

Fac parte din specia de bucureştean prin adopţie. Fugit de acasă spre ţara făgăduinţei de mai bine m-am oprit în capitala patriei mele împreună cu cei doi prieteni ai mei pe care nu i-aş schimba pentru nimic din lume. Şi se pare că nu ne-am descurcat prea rău din moment ce, recunosc spăşit, aş fi ipocrit să spun că trăiesc cu grija zilei de mîine.

Acolo, în spate, au rămas părinţii mei. Trăind într-o lume arhaică, netulburaţi de nebunia de aici, au rămas singuri. Nici unul dintre copii (şi sîntem ceva…) nu le-a rămas prin apropiere. Mai toţi ajungem rar acasă. Se pare că din moment ce nu mai avem nevoie de ajutorul lor începem să uităm că relaţia copil-părinte nu este unidirecţională.

Iar ei ne aşteaptă…

Dar noi, tulburaţi de nebunia de aici, alegem varianta comodă: mergem săptămîna viitoare. Şi pentru că viteza rămîne neschimbată săptămîna viitoare este la fel ca asta iar termenul se prelungeşte pe termene nedefinite. Din cînd în cînd, se suie în maşină şi vin ei să ne vadă. Ne bucurăm limitaţi de pereţii apartamentelor iar ei se luminează stingheriţi de oraşul pe care nu mai au cum să îl înţeleagă. Şi pleacă consolaţi de promisiunile noastre că următoarea revedere va fi la cafeaua de sub cireşul din curtea casei. Îi minţim şi pe ei şi pe noi. Următoarea revedere va fi tot aici, între betoane.

Cred că au fost ani în care nu am ajuns acasă…

De 1 ianuarie, de ziua lui taică-miu am vrut să le fac o surpriză şi m-am dus să îi spun „La mulţi ani” direct. L-am găsit prin curte spărgînd lemne iar pe maică-mea cu treburi prin casă. Nici după două ore nu le venea să creadă că eram acolo. Iar la plecare mama mi-a spus, printre lacrimi, că a doua zi dimineaţă va crede că totul a fost un vis. Că de fapt noi nici n-am ajuns dar ei vor continua să creadă că am fost acolo.

Nici măcar nu a luat în calcul să creadă că în realitate a fost invers..

Mîine a ziua ei. Şi ca în fiecare an, o să o sun să îi spun cît o iubesc. Şi ea va visa că de fapt, am fost acolo.

P.S. Cristi, multam de poza.

Anunțuri

~ de popej27 pe Miercuri, 2 Iulie 08.

8 răspunsuri to “Sarichioi, jud. Tulcea”

  1. La Multi Ani, tati. Si sa-ti traiasca parintii, sa fie sanatosi, si sa va bucurati de ei multi ani de acum inainte. Ce coincidenta. Maine e si ziua lu bunica-mea. Face 87 de ani! 🙂

  2. Multam tata, la fel si tie.
    Si teoretic, ne bucuram. Problema mea este daca chiar o facem..

  3. Doamna profesoară, aveţi toată pensia în faţă. Lăsaţi gospodărie şi alte nebunii în seama plutaşului Noe! Şi uitaţi adevărul că, la orice vârstă, copiii rămân „ăia micii”! Dom’ profesor, pe bune, acuma! De abia acum sunteţi tineri cu adevărat!
    La mulţi ani!

  4. partea rea e ca nu ne dam seama, ACUM, ca vom ajunge ca ei…si sa ne facem din timp depozite de speranta…sa visam ca ne vin copiii in vizita
    la multi ani!

  5. La multi ani!

  6. Multam tuturor de urari.
    Da’ io de fapt vroiam sa spun altceva. Da’ sint sigur ca stiti si voi asta 🙂

  7. Ca unul care ii cunoaste destul de bine si pe ei si pe tine cred ca am inteles ce vrei sa spui. Tocmai de asta ma simt un pic aiurea…
    Sa-ti fie sanatosi!

  8. mai lasa balariile domnu dolghin si apucate de treaba

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: