De la amestecul de gaze la Dumnezeu (I)

Ieri am tras chiulul de pe blog deorece m-am întîlnit cu calculatorul întîmplător şi mult prea tîrziu pentru a scrie ceva. Aşa că, odihnit şi în lipsă acută de idei, voi fi azi plictisitor şi voi zice de o descoperire din 1865 a unui fizician german, Rudolf Clausius.

Nenea ăsta de mai sus, în lipsă de internet şi porn aferent, a început să se joace cu creionul pe hîrtie încercînd să găsească soluţii la niscaiva probleme pe care doar el şi încă fo’ cîţiva iniţiaţi le aveau. Era ceva legat de gaze şi schimburi de căldură. Nimic important pentru restul muritorilor de rînd. Da’ omu’ era măcinat de problema respectivă mai ceva ca OTV-ul de lipsa Elodiei la inventar. Aşa că, de-a lungul a multor ani, nea’ Rudolf a umplut zeci de caiete de calcule şi la final a murit fericit lăsînd posterităţii formulări ale legilor termodinamicii şi făcînd cunoştinţă lumii cu o noţiune nouă.

Eh, după 156 de cuvinte am reuşit să ajung la tema postării de azi: descoperirea lu’ Clausius, entropia. La modul cel mai general, entropia caracterizează stare de dezordine a unui sistem. Neamţul cînd a definit-o habar n-avea ce a putut să realizeze. El inventase o noţiune abstractă, necesară pentru a-şi demonstra teoria, fără să se bănuie că chestia cu denumire de insulă exotică va ajunge să aibă aplicaţii în mai toate domeniile, începînd cu clepsidrele şi terminînd cu sistemele sociale sau creaţionismul.

Aşadar entropia reprezintă starea de dezordine a unui sistem (am mai spus-o) şi are o proprietate a dracului de ciudată: tinde să crească. Cu cît entropia este mai mare, cu atît sistemul este mai stabil. Vă enervează că trebuie să ştergeţi praful de pe mobilă în casă? Injuraţi entropia, că ea face ca praful să nu stea frumos aranjat în pătrăţelul lui ci îl împrăştie peste tot. Vă deranjează că nu mai puteţi deschide geamul în mijlocul zilei de caniculă fără să vă trăsnească cele +40 de grade în mijlocul sufrageriei? Ziceţi-i de mamă entropiei, că ea e de vină. Aţi făcut prostia să mergeţi la meci şi staţi dooj’ de minute să ieşiţi de pe stadion pentru că toţi se îmbulzesc să prindă tramvaiul? Corect, tot pe tanti entropia este bine s-o verificaţi la sfinţi.

Recapitulăm dară: orice sistem tinde să devină dezordonat. Pentru a evita asta, şi pentru a-i scădea entropia, este necesar ca asupra sistemului respectiv să se aplice un lucru mecanic sau o acţiune echivalentă. Daţi cu aspiratorul pentru a evita să vă crească iarba pe parchet. Porniţi aerul condiţionat să puteţi respira normal vara. Faceţi mai multe porţi de acces sau vă convingeţi vecinii să respecte rîndul cînd ieşiti de pe stadion ca să apucaţi să ajungeţi acasă la timp.

Şi acu’ să exemplificăm cu cele mai spectaculoase aplicaţii ale entropiei:

1. Sistemele de organizare socială

Organizarea socială se supune şi ea entropiei. Cu cît sistemul este mai dezorganizat, cu atît este mai stabil. Există totuşi o limitare dată de comportamentul membrilor lui. De aia anarhia nu este sistemul de dorit. Da’ dacă ne uităm puţin în urmă putem vedea următoarele:

– sistemul sclavagist avea un o entropie extrem de mică deoarece libertatea de acţiune a membrilor săi era mult redusă de legi ca „eu te-am capturat, eu te omor”. Consumul necesar pentru menţinerea lui era extrem de mare şi se baza pe forţa pumnului şi capacitatea de muncă a sclavilor pînă la pensionarea pe caz de moarte acută. Per total, un sistem cu o eficienţă extrem de redusă şi cu un final previzibil.

– sistemul feudal dădea o mai mare libertate de mişcare membrilor săi, entropia crescînd. Pumnul a fost înlocuit cu mijloace de producţie şi dependenţă limitată de proprietarul mijlocului de producţie. Consumul necesar pentru menţinerea lui a scăzut fiind asigurat mai mult de bani proveniţi din taxe şi bătaie. Sistemul a crescut în eficienţă, entropia fiind mai mare. Şansele lui de supravieţuire au crescut considerabil, sistemul existînd în zone limitate geografic şi în ziua de azi.

– sistemul capitalist creste ştacheta considerabil. Banii fac legea iar membrii săi beneficiază de o libertatea de mişcare mult mai mare. În capitalism entropia face saltul cel mai mare, eficienţa lui la fel, capacitatea de supravieţuire devenind extrem de bună;

-sistemul totalitar (comunism, nazist, fascist etc) limitează foarte mult libertatea de aranjare a membrilor săi, entropia făcînd un serios salt înapoi. Consumul de resurse pentru menţinerea lui este extrem de mare rezultatul fiind o scădere a eficienţei lui. Coexistenţa lui cu sisteme de organizare socială cu entropie mai mare îl condamnă la dispariţie. „Insulele” existente în ziua de azi au aceeaşi şansă de supravieţuire ca şi cele moarte deja, sentinţa lor fiind semnată deja de performanţele economice foarte mici.

– sistemul democratic este pînă acum cel mai avansat sistem din punct de vedere al entropiei, fiind cel mai eficient. Efortul de menţinere a lui este mult mai scăzut, membrilor săi revenindu-le o bună parte din rezultatul muncii lor. Limitările lui sînt date de limitarea mentală a participanţilor (trăiască votul cenzitar!) şi de tendinţele transnaţionalelor de scădere a entropiei. Cît timp ultimele vor putea fi ţinute în afara organizării sistemului social probabil că democraţia va fi mult timp de acum încolo sistemul cel mai performant. Aparent paradoxal, uniunile de state (cazul UE) sînt un factor de CREŞTERE al entropiei prin uniformizarea drepturilor cetăţenilor dinspre statele mai avansate spre cele mai puţin avansate.

-sistemul islamic este un sistem cu entropie scăzută şi eficienţă asemenea. În acest moment este susţinut artificial de reurse naturale dar, în viitor, pentru a putea supravieţui la concurenţă cu sistemul democratic va fi nevoit să împrumute şi să adapteze multe din mecanismele celui din urmă.

 

Oooo… cît am scris! Mîine despre economie, informaţie şi creaţionism.

Anunțuri

~ de popej27 pe Miercuri, 27 August 08.

20 răspunsuri to “De la amestecul de gaze la Dumnezeu (I)”

  1. Ăăăă… Stai sa dau un print!

  2. Popej, acest Aristotel al timpurilor noastre! 😀

  3. Nu tata, eu nu fac decit conspecte. Tot ce zic eu aici au zis altii care si-u dat doctorate pe tema asta.

  4. Pai, tată, Aristotel ce-a făcut? A conspectat din Platon si Socrate…

  5. Oare Aristotel o fi avut blog?

  6. Da, dar era găzduit pe un server atenian din piatra, care cădea frecvent din cauza sclavilor nemâncaţi care-l administrau si a atacurilor hackerilor spartani.
    uite adresa: http://www.Αριστοτέλης.anticpress.com

  7. Ahaaaa… deci de acolo vine expresia „a cazut site-ul”

  8. Si expresia „sit arheologic”

  9. :))

  10. =)=)
    nebuni ce sunteti!

  11. Mah uite care-i spilu’: de obicei te alegi cu comentarii – unele chiar de substanta cand ai noroc, de data asta ai o mana de comentarii si toate pe teme – hm, sa spunem… – colaterale.

    Acu’ pe noi nu ne deranjeaza sa citim filozofie din asta aristoteliana sau pavloviana (cum? pavlov nu a fost filozof? Hm…). Dar daca iti vrei blogul interactiv ,spune-ne si noua ceva sa intelegem – fotbal, politica, smecherii. Chiar si la imobiliar ne-ai atras.

    Baga si din astea filozofice, dar sa nu te astepti sa comentam, da?

  12. Da tata, nu disper eu asa usor :))
    Miine bag si II-ul, nu scapati 😀

  13. Noua dezordine spirituala: In Vest crestinismul pierde tot mai mult din influenta, in favoarea cultelor orientale sau a celor recente, de tip ufologic sau new age; in Franta, de pilda, multe manastiri si-au schimbat profilul si au virat spre budism, iar cartile pe new age fac tiraje incredibile. In Romania, ideile new age au patruns inca din ‘90 prin intermediul MISA, iar raelismul, cea mai influenta biserica ufologica, face acum primii pasi ..Ordine prin Dezordine…oau ce silogism

  14. ti-ai facut mah pagina?

  15. dap..you are invited…
    http://sistemulcomplex.wordpress.com/

  16. Deoarece am devenit o cititoare fidela, rog redactia sa puna un tab de RSS feed, or something p’aci, ca sa ma organizez si eu cu igoogle! Vorba ceea: sa scadem entropia asta, o data, dom’le, ca pana cand ashea? 😛

  17. Hihihi… Nu mai trebuie, m-am prins si singura cums e face RSS…:D

  18. Multam de apreciere Rov, da’ din pacate nu puteam sa te ajuta. Habar n-am cum se face chestia aia de care ma intrebai..

  19. Contul meu/Editeaza profil/Design/Widgets/ META/Salveaza modificarile.
    😀

  20. Aham.. am verificat si nu imi place cum arata. Multam oricum 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: